Un moment de iluminare

Acum cateva saptamani, intr-o dimineata cu soare, mi-am aprins tigarea si m-am pus sa fumez linistit la geam.
In timp ce fumam mi-am dat seama ca nu erau nori iar soarele incalzea puternic; atunci mi-a venit o idee.
Daca soarele este inspiratia divina, pamantul cu toate cate cresc pe el este constiinta umana, atunci norii sunt indoielile si temerile, momentele de neincredere in propria persoana. Totusi, atunci cand apar norii (indoielile, viata pare fara sens), poate urma furtuna (o cadere psihica), sau, cu putina incredere, putem vizualiza o ploaie binecuvantata (idei noi, inspiratie)...care ne ajuta sa evoluam si sa ne rezolvam problemele in continuare.
Cel mai bine este sa avem mereu constiinta senina, precum cerul fara nori si cu siguranta asa vom primi inspiratia necesara rezolvarii oricarei probleme.
Dupa acest moment, la cateva zile, am fost acasa la tatal meu; acolo am stat in curte si am admirat pomii, si iarasi am avut o revelatie: trunchiul pomului se inalta in sus, iar de la un moment dat apar crengile, care o iau in diverse directii dar tot spre in sus. Asa mi-a venit ideea ca drumurile noastre o pot lua in diverse directii care aparent nu ne conduc spre scopul propus, dar indiferent de directie drumul este ascendent, scopul fiind evolutia.
In crengile unui pom isi fac casa diverse pasarele, iar eu m-am gandit ca probabil, pentru a primi si noi coroane prin binecuvantarea Divinitatii, trebuie sa facem si noi loc altora, mai precis sa ii ajutam si pe altii.
Asta mi-a intarit convingerea ca trebuie sa ne ajutam unii pe altii, fiind toti copii ai Mamei Pamant si ai Tatalui Ceresc, iar pentru ca un angrenaj sa functioneze trebuie ca toate elementele lui sa isi faca treaba care le revine.
Probabil asta ar fi unul din motivele pentru care Isus a spus: "Iubitiva unii pe altii cum v-am iubit si Eu pe voi".

Care religie spune adevarul ?

Aceasta este intrebarea pe care si-o pun probabil majoritatea adeptilor unei religii atunci cand, fortati de imprejurari sau poate doar ca efect al unei revelatii, realizeaza ca dogma pe care o urmeaza nu rezoneaza cu ei.
Ceea ce au toate marile religii in comun este mesajul de dragoste pe care il transmit. Dupa parerea mea, (si nu numai a mea) o religie care nu are ca si fundament mesajul iubirii, nu merita sa aibe adepti.
Dupa cum spun indienii: "toate cararile duc spre marele drum" sau "pentru a gasi calea trebuie sa devi tu insuti calea".
Trebuie sa intelegem ca toate experientele de viata sunt unice, si chiar experientele de grup sunt diferite, pentru ca fiecare individ percepe diferit cel putin raportat la detalii.
De aceea spun ca mesajul central al unei religii trebuie sa fie iubirea, pentru ca iubirea este cea care ne uneste cu Dumnezeu, El fiind vazut de toate religiile ca un "Dumnezeu bun".
Toti cei care au avut o experienta de moarte clinica afirma ca exista doua lucruri care conteaza cand pleci "in lumea de dincolo", si anume: "iubirea si cunoasterea"; multi chiar spun ca, o intrebare cheie pe care o pune fiinta de lumina este: "Ai invatat sa iubesti" ?
Tot din experientele de moarte clinica mai aflam ca pentru Sursa nu este important ce cale spirituala alegem atata timp cat aceasta se bazeaza pe iubire.
Mai multe informatii despre experiente in moarte clinica puteti afla citind cartea "Lumina vietii de dincolo" semnata de Raymond Moody
Revenind la lucruri mai lumesti va pot spune ca Isus isi "scria" invataturile pe nisip, ceea ce dupa mine denota faptul ca nu ar fi trebuit transformate in Dogma.
Istoria Papalitatii abunda in crime odioase facute "in numele Domnului", si de fapt fiecare religie s-a considerat singura pastratoare a Adevarului; Bisericile protestante sunt in razboi cu cele catolice si ortodoxe, dar afirma ca se inchina aceluiasi Hristos, care este "Fiul lui Dumnezeu" despre care am fost deacord mai sus ca este considerat un "Dumnezeu bun".
De ce il cautam pe Dumnezeu in cladiri zidite de om, cand insusi Isus a spus ca: "Imparatia Cerurilor este in voi".
Dupa parerea mea, Dumnezeu ar trebui pastrat mai mult in cuget si in fapta decat in vorba; prea multi dintre cei care propovaduiesc Cuvantul au uitat sa traiasca conform Cuvantului
Cred ca este mai important unde duce un drum decat cum arata el, iar "un drum fara obstacole probabil nu duce nicaieri" (nu mai stiu cine a spus asta dar cred ca are mare dreptate).
Dupa parerea mea, ar trebui sa avem credinta in inima iar daca vrem sa ascultam o slujba o putem face oriunde, in fond toate slujbele sunt frumoase, important este mesajul.

Va doresc pace in inimi si bucurie pe chip

De ce Romania

Aud de la un timp multa lume care se plange ca "era mai bine inainte" sau ca "vreau sa plec de-aici".
Este adevarat, in tara e greu, salariile au scazut, preturile au crescut, guvernul isi bate joc de noi, este adevarat; si totusi: haideti sa ne comparam cu americanii....Este evident ca in America nivelul de trai este mult superior fata de Romanica noastra, si totusi (din nou)...desi la noi se traieste greu, totusi se traieste mai mult; poate o sa credeti ca va mint, dar daca intrebati pe cineva care a fost acolo, veti afla ca in America aproape orice nebun poate sa-si ia arma legal iar impuscaturile sunt la ordinea zilei mai peste tot in "Taramul Fagaduintei".
Avem dreptul sa ne plangem, suntem o tara democratica (cel putin pe hartie), nu am nimic impotriva celor care se plang in legatura cu "viata in Romania", "traim in romania si asta ne ocupa tot timpul" spune domnul Mircea Badea, dar acum pe bune, daca nu am avea ocupatie am muri de plictiseala ;)
Romania nu este Basescu sau Boc sau oricine altcineva de sus, Romania este poporul roman, iar un popor dezbinat in interior este ca si pierdut in fata variatelor constrangeri exterioare; deci haideti sa fim uniti si sa vedem mai de graba ce putem face impreuna pentru a ridica Romania; in fond daca Dumnezeu ne-a adus impreuna (poporul roman) atunci inseamna ca impreuna trebuie sa facem ceva.
Nu iau apararea guvernului, vreau doar sa spun ca, prin faptul ca ne plangem si facem greve si chiar greva foamei (cum am vazut ca e la moda acum) nu vom obtine nimic, conditia supravietuirii este cred eu, adaptarea si bunul simt.
Cu siguranta unii ma vor intreba ce inseamna la mine "adaptare" si pentru ca acest blog vreau sa aibe si anumite valente spirituale am sa va spun rugaciunea Sfantului Francisc de Assisi: "Doamne da-mi curajul de a schimba ceea ce pot sa schimb si puterea de a accepta ceea ce nu pot sa schimb".
Va doresc sa aveti curaj sa mergeti mai departe si sa nu uitati ca cei de la putere se mai schimba dar poporul va fi mereu Poporul Roman, iar impreuna suntem o familie, numai impreuna putem trece peste acest impas al crizei economice si daca vreti, al masinatiunilor politice.

Va doresc numai bine

Revelatia Mea

Am avut o revelatie,

Am citit cartile "vietile maestrilor si m-am tot chinuit sa inteleg cum poate sa fie omul Dumnezeu
Am ajuns la urmatoarele concluzii, va rog sa aveti rabdare sa cititi tot :

Lucifer = cel care aduce lumina (cel care aduce o alta lumina)

intr-o carte a vechiului teastament, cred ca profetul Isaia il cearta pe Satan printre altele cu cuvintele: "Tu care ai spus....imi voi inalta tronul deasupra tronului Dumnezeului celui vesnic".... etc

Revenind la numele lui, am concluzionat ca lucifer a incercat sa ii convinga pe ingeri sa accepte lumina lui, dar...

Unii traduc Mihail ca inseamnand: "Cine este ca Dumnezeu"? ,dar mai exista o traducere: "Cel care este ca Dumnezeu"....de-aici rezulta ca raspunsul lui Mihail la cererea lui lucifer a fost: "Eu sunt ca Dumnezeu" (in lumina lui Dumnezeu si deci nu a acceptat alta lumina), cu alte cuvinte: "eu sunt ca Dumnezeu si nu mai mare ca El, El se manifesta prin mine.

De aici incepe revelatia Christului interior Dumnezeu-Om

Vedem ca numele Gabriel inseamna: "Dumnezeu este puterea Mea", ceea ce inseamna ca raspunsul lui Gabriel la ispitirea diavolului de a se impotrivi lui Dumnezeu a fost dupa cum ii spune si numele

Acum: omul este creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Satan cand a mintit-o pe Eva in rai i-a spus: "Daca veti musca din acest mar veti fii ca Dumnezeu" ...ceea ce este eronat pentru ca ei erau deja ca si Dumnezeu, fiind dupa chipul si asemanarea lui

In Final exista un psalm in Biblie nu mai stiu care din psalmi in care se spune:

"Eu am spus: Dumnezei sunteti si toti fii ai celui Prea Inalt dar voi ca niste oameni muriti...."
Acum...de ce murim ca niste oameni? Se spune mai departe ceva de pacate de caderea din ascultare. In primul rand noi avem puterea fiind Dumnezei si fii ai lui Dumnezeu sa ne vindecam singuri si sa ne cream chiar si trup nemuritor dar suntem bombardati cu idei preconcepute despre faptul ca viata e scurta...profita de ea, ca oricum trece etc. Intr-un fel ne semnam singuri sfarsitul.

Cam atat despre revelatia mea, astept parerile voastre

Sa fiti fericiti