Politica este arta de a conduce, spunea odata un profesor la un curs. De acord...
De aici mai departe este strict parerea mea, deci sa incepem.
Exista o politica pentru orice; politica monetara, politica de mediu, politica a sanatatii diferite politici ale fiecarui domeniu de activitate.
Politica este suma normelor acceptate de o societate in ceea ce priveste modul de organizare, actiuni si desfasurare a activitatii intr-un anumit sector, institutie etc. Deci politica este suma liniilor directoare, a legilor dupa care se orienteaza un organism social.
Eu personal disting doua tipuri de legi: "de pozitie" si "de convenienta".
Legi de pozitie: - Sunt cetatean al statului roman, nascut in Romania, prin urmare sunt obligat sa respect legile acestui stat; acesta este tipul de lege caruia nu ma pot sustrage chiar daca nu sunt de-acord cu legile romaniei.
Legi de convenienta: - Daca doresc sa deschid o firma, trebuie sa cunosc si sa respect legile tarii in care imi desfasor activitatea cu privire la statutul si regulile de functionare ale unui agent economic in domeniul in care doresc sa activez ca entitate economica.
Fundamentul legilor unui stat trebuie sa fie binele public. Aceasta pentru ca, dupa cum stim, "homo homini lupus", si legilor vor fi respectate atata timp cat garanteaza pacea, prosperitatea si securitatea, celor carora se adreseaza. Nici un om suficient de stresat sau suparat, nu va respecta legea, cu atat mai putin acea lege care ii ingradeste libertatea.
Ceea ce nu inteleg sau poate nu vor sa accepte oamenii politici, este faptul ca politica trebuie sa fie pentru om si nu omul pentru politica. Orice sistem care avanseaza intr-un singur sens (conform proverbialei lozinci: "ajutoarele inseamna banii oamenilor saraci din tarile bogate care ajung la oamenii bogati din tarile sarace"), ajunge intr-un final intr-un impas. Natura ne invata ca armonia si evolutia sunt pilonii cresterii unei societati. Una deriva din alta si nu pot exista separat.
Fiecare societate care a decazut de-a lungul timpului, a facuto dupa o perioada de suprasaturatie irationala, in sensul in care coruptia, depravarea si lipsa valorilor si principiilor morale, au facut din acestea, pepiniere ale coruptiei, depravarii, inselatoriei etc.
Nu exista dusmani mai mari decat cei din tine insuti, asta dovedesc si societatile decazute din trecut. Cele care au fost cucerite, au supravietuit prin asimilare, schimb de valori cu societatea cotropitoare si armonizarea intereselor cu aceasta.
Cele care au disparut cu adevarat, sunt cele care, prea mandre de pozitia lor, au pierdut din vedere interesul maselor largi; razboaiele incep pe hartie, dar nu generalii si ministrii se duceau la razboi, iar pentru ca o societate sa functioneze trebuie ca toate aparatele sale sa functioneze in sincron. De asemenea, nimeni nu poate conduce daca nimeni nu se supune; prin urmare cred ca cea mai mare greseala a clasei conducatoare intr-un spatiu dat, este neglijarea de catre aceasta a intereselor, aspiratiilor si dorintelor, celor pe care ii conduc.